Declaraţie politică, Bucureşti: "România o țară vânată de ludomanie"

Ieri, 17 septembrie, am susţinut următoarea declaraţie politică la Cameră:

"De parcă nu eram confruntați cu o mulțime de probleme sociale, un alt vânător se pregătește să dea o lovitură decisivă societății românești, deja îmbolnăvită de 23 de ani de democrație și anume ludomania sau dependența patologică de jocuri de noroc.

Ludomania este o boală psihică cu urmări grave. Cei ce practică astfel de „hobby” ajung în situații limită, de la pierderea familiei, a locuinței la sinucidere.

Supervizorul Asociației APTA-TESG, Cristian Noaghi (Asociația pentru Prevenirea și Tratarea Adicției) susține că în urma studiilor efectuate aproximativ 150.000 de persoane din România care participă la slot, pariuri sportive sau bingo sunt dependenți de aceste jocuri de noroc. Mai mult, într-un studiu al „Asociației Române pentru Studiul Jocurilor de noroc” a rezultat că în România, procentul tinerilor față de jocurile de noroc este cel mai mare din Europa.

3,48% din românii cu vârstele cuprinse între 11 și 18 ani dezvoltă dependență, iar 23% dintre aceștia sunt predispuși la dependență. Dintre tinerii care sunt dependenți patologic de sloturi 66% consumă alcool, 13,88% au apelat la droguri ilegale, iar 16,66% fumează; toate acestea, consumul de alcool, țigări și droguri, fiind consecință a participării la jocurile de noroc. Ca să facem o comparație, în Germania doar 0,55% din tineri dezvoltă adicție.

Ceea ce este îngrijorător este faptul că cel puțin 50% dintre tineri practică ocazional jocurile de noroc, conform aceluiași studiu, însă granița dintre ocazional și practicarea regulată a acestora este foarte sensibilă.

Marea Britanie a înăsprit legislația națională în ceea ce privește jocurile de noroc după ce a constatat printr-un raport al Asociației Medicale Britanice că 25% din copiii cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani practică jocul la „aparatele cu fisă”, iar 5% manifestă dependență față de acest tip de jocuri.

Deși dependența de jocuri de noroc este la fel de gravă ca orice altă dependență, nu există prevederi legale care să protejeze „victimile ludomaniei”, mai mult jocurile sunt acceptate și tolerate din punct de vedere social.

Fostul manager al Spitaluluii Universitar de Psihiatrie Iași domnul Cătalin Scripcaru declara: „Jocurile de noroc sunt un factor de dependență alături de alcool și de droguri: 20% din cei care intră într-o sală de jocuri devin dependenți.”

 Mai mult în contrapartidă cu acest flagel periculos, numărul persoanelor care apelează la ajutor de specialitate este foarte scăzut, probabil din cauza rușinii. Astfel, conform declarației doctorului Nicolae Vlad, medic șef în cadrul secției de Psihiatrie a Spitalului de Psihiatrie din Botoșani: „În 2012 au fost tratați doar un număr de aproximativ 50 de dependenți de jocuri de noroc. Pacienții nu doresc să recunoască că se confruntă cu o asemenea problemă. Nu trebuie să uităm că omul săntos este doar un bolnav care se ignoră.” 

Psihologii ridică nenumărate semne de alarmă cu privire la agresivitatea cu care ludomania câștigă din ce în ce mai mult teren. Consecințele sunt groaznice:

„Dependentul încearcă să facă rost de bani în felurite moduri. Fiind atât de prins de dependența lui, adesea îi ignoră pe cei din jur, neglijează alte activități, nimic altceva nu-l atrage sau nu-i face placere. Poate ajunge ușor la izolare și la o preocupare continuă pentru joc și pentru a face rost de sumele necesare. Comportamentul dependentului de jocuri duce în mod inerent la pierderi. Dependentul resimte dorința de a repara mereu pierderea anterioară.

Jocul pare să aducă satisfacția pe care nici o altă activitate nu o poate  aduce. Jocul devine singura lor lume, în afara ei nu mai există nimic.” – declarau psihologii Claudiu Gagiu și Anca Munteanu, încercând să realizeze un raport al dependentului de jocuri de noroc.

Nu pot să uit cazul tragic al tânărului Dragoș din Iași care a mărturisit că viciul care i-a distrus toată viața este dependența de păcănele: „Nu mai pot, m-au distrus aparatele, am pierdut mai mult decât vă puteți imagina, am pierdut totul la păcănel, mi-am făcut de râs părinții” țipa desnădăjduit tânărul tăvălindu-se prin noroi și amenințând că se sinucide. În cazul său s-a intervenit la timp însă sunt tineri care și-au curmat viața deoarece singura soluție găsită pentru a scăpa de ghearele puternice ale ludomaniei a fost sinuciderea. Nu pot să uit tragedia din satul Galbeni, comuna Nicolae Bălcescu, Bacău unde un tânăr de 21 de ani a fost găsit spânjurat de clanța ușii de la dormitor cu un șiret de la gheată. În biletul de adio putea fi citit: „Mamă, trăiam de azi pe mâine. Nu mai aveam pentru ce trăi; mi-au mâncat aparatele tot.”

Domnilor colegi, trag un semnal de alarmă foarte important. Legislația din România este mult prea permisivă în domeniul jocurilor de noroc de tip slot în special. Aparatele de tip „slot machine” sunt aproape la orice colț de stradă, în toată țara, în vecinătatea școlilor, terenurilor de joacă pentru copii, campusurilor universitare, iar de cele mai multe ori chiar și minorii au acces la ele.

O.U.G. 77/2009 și H.G. 870/2009 trebuie urgent amendate pentru protejarea populației tinere, cea mai predispusă la această afecțiune cronică - „dependența”.

Vă mai precizez că în țara vecină, Ungaria, confruntată cu aceeași problemă ca și România, a interzis jocurile de tip slot în afara cazinourilor pentru că politicienii de la Budapesta au considerat jocurile de tip slot  „o amenințare pentru securitatea națională prin reducerea substanțială a veniturilor populației”.

Executivul de la Budapesta a găsit ca soluție pentru a acoperi gaura bugetară care ar putea fi generată din autorizarea jocurilor de tip „slot machine” doar în cazinouri, anume taxarea jocurilor de noroc în format on-line.

Domnilor colegi, o societate sănatoasă duce la un stat puternic, clădit pe o fundație puternică. Fundația acestui stat o reprezintă familia.

Ludomania ca afecțiune duce la destrămarea familiei, iar noi avem obligația protejării acesteia.

Singura soluție la acest atac înverșunat al ludomaniei o reprezintă înăsprirea legislației în domeniul jocurilor de noroc. Pe această cale îmi iau angajamentul depunerii unui proiect de lege pentru modificarea O.U.G. 77/ 2009 pentru că am înțeles că trebuie să fiu responsabil față de cetățeanul care mi-a acordat încrederea să-l reprezint. 

Vă mulțumesc!"