Distinse domnule Preşedinte,
Onorat prezidiu,
Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi !
Cu îngăduinţa dumneavoastră astăzi vă voi prezenta
declaraţia politică intitulată:
Dragi colegi, ceea ce
s-a întâmplat între 2009 şi 2012 nu trebuie să uităm niciodată, pentru a putea
oferi generaţiilor viitoare un exemplu negativ care nu mai trebuie repetat sub
nicio formă. Dramele sociale generate de o guvernare absolut iresponsabilă şi
mă refer aici la guvernarea Boc-Udrea-Băsescu, au lăsat urme adânci în mentalul
colectiv, fiind susţinute de o campanie premeditată de genocid social şi de
învrăjbire între cetăţeni. Pacienţii au fost învrăjbiţi împotriva medicilor,
copii şi părinţii împotriva cadrelor didactice, tinerii împotriva
pensionarilor, cetăţenii împotriva poliţiştilor, angajaţii din sectorul privat
împotriva bugetarilor, totul pentru a se crea un climat social nesigur.
Scopul acestor măsuri a fost distragerea
atenţiei de la furtul banului public şi de la îmbogăţirea, fără măsură, a
actualilor membri ai noului PNL.
Punctul culminant a fost anul 2010 când, pe
lângă numeroasele tăieri, a apărut şi Legea salarizării unice, cu o campanie
defăimătoare realizată de Traian Băsescu, care declara, printre altele, că
bugetarul era omul gras de 200 de Kg, cocoţat în spatele unuia slab şi subţirel
de 50 de Kg, reprezentat de economia reală. Băsescu şi foştii lui colegi,
parteneri la jaful public, care acum rescriu filosofia politică a P.N.L., au
venit cu soluţia unei “diete forţate” a bugetarului gras, tăind salariile
tuturor angajaţilor din sectorul bugetar cu 25 %, plafonând şi sporurile,
gratificaţiile primele, compensaţiile şi indemnizaţiile, astfel încât salariul
de bază să constitue majoritatea câştigului salarial. În filosofia fostei
guvernări, la nivelul anului 2010, 500 de lei reprezenta un salariu decent, adică
salariul pe care îl meritau atât profesorii debutanţi, medicii rezidenţi cât şi
femeia de serviciu.
Astfel, dacă un profesor debutant avea un
salariu brut de 1.134 şi un net de 782 de lei, după măsura guvernului Boc-Udrea
salariul acestuia a ajuns la un total de 587 de lei, identic cu al unei femei
de serviciu cu 4 ani vechime. În cazul învăţătorului debutant situaţia era mult
mai prostă, această categorie având un salariu brut de 1.064 lei şi un net de
734 lei, după măsura guvernului Boc-Udrea ajungând la un căştig salarial de 550
de lei, deci mai puţin decât al unei femei de serviciu cu 4 ani vechime. La
aceasta se adăuga şi politica trasată de la centru a administraţiilor locale P.D.L.-iste
de a nu mai deconta cheltuielile de transport ale profesorilor navetişti astfel
încât, un profesor debutant navetist nu a mai plecat acasă cu mai mult de 400
lei, cu care ar fi trebuit să îşi întreţină familia, să plătească dările la
stat şi să plătească facturile către diferiţi furnizori.
În cazul medicilor rezidenţi, după
aplicarea măsurii guvernului Boc-Udrea, câştigul salarial s-a diminuat de la
800 de lei la 600 de lei, deci cu 12 lei mai mult decât o femeie de serviciu cu
4 ani vechime. Cu toate acestea, Băsescu şi actualii politicieni din “P.D.L.
reloaded” au susţinut că omul gras trebuie să slăbească în continuare şi au mai
aplicat o serie de măsuri care au generat genocid social, anume:
disponibilizarea unui număr de peste 250.000 de bugetari, fără nici un studiu
de impact care să fundamenteze o asemenea măsură, trecând astfel de la măsura
punerii la dietă a bugetarului gras la exterminarea premeditată a acestuia şi
generând o stare de nesiguranţă socială acompaniată de celebra scandare din
faţa Palatului Cotroceni: “Ieşi afară, javră ordinară !”.
Astfel, anul 2010 a rămas anul în care bugetarul a fost decretat duşmanul
poporului indiferent că vorbim despre medici, profesori sau funcţionari
publici. Însă, colegii din P.D.L. nu au precizat nicăieri faptul că între 2009
şi 2011 peste 330.000 de firme au “tras obloanele”, înţelegând prin aceasta că
nu bugetarii erau vinovaţi de situaţia mediului de afaceri privat ci probabil
politicile guvernamentale orientate spre propriul câştig. Cât despre măsuri
care chiar au cocoşat economia reală, putem noi să menţionăm faptul că
majorarea T.V.A. de la 19 la 24 % a fost căţărată tot în spatele economiei
româneşti cu efecte care au dus la scăderea consumului şi orientarea spre o
scădere economică abruptă.
Conform legii salarizării unice din 2010,
raportul dintre salariul minim şi maxim a fost de 1/15 cu 111 clase de
salarizare. Însă din cauza politicii de genocid social a guvernului P.D.L.,
care acum se regăseşte în formă aproape completă în actualul P.N.L., salariile
nu au putut fi stabilite prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea
de referinţă, astfel încât salariul de bază a rămas cel dinainte de 2010,
diminuat cu 25 % dar şi cu sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile
plafonate sau tăiate. Ce s-a întâmplat cu banii obţinuţi după diminuarea
salariilor bugetarilor cu 25 %, ne va spune probabil D.N.A.-ul, însă noi putem
să înţelegem cu claritate tabloul social care a guvernat România în perioada
2009-2012.
Încă de la preluarea guvernării în 2012,
Guvernul Ponta a căutat ca prin măsuri economice bine articulate în realitatea
economică românească să reinstaureze dreptatea socială. În primul rând s-au luat
măsuri reparatorii căutându-se resurse care să atenueze din dezastrul produs de
guvernarea Boc-Udrea. Una din principalele măsuri reparatorii a fost
reîntregirea salariilor bugetarilor. Apoi, guvernul, a căutat, împreună cu
majoritatea parlamentară, să creeze un cadrui legislativ prin care să se pună
în aplicare măsurile reparatorii hotărâte de instanţele judecătoreşti ca urmare
a prejudiciilor suferite de bugetarii exterminaţi de guvernarea Boc-Udrea.
După punerea în aplicare şi a acestor
măsuri reparatorii hotărâte de instanţele judecătoreşti, Guvernul Ponta a
căutat să găsească o strategie prin care bugetarul să fie nu privilegiat în
raport cu sectorul privat ci să fie respectat măcar, asemeni modelelor europene
în materie. Astfel, guvernul a ajuns la concluzia că Legea salarizării unice
din 2010 trebuie revizuită, alături de implementarea unor măsuri complementare
printre care menţionăm: recalcularea pensiilor diminuate în mod nedrept de
guvernul P.D.L. şi mărirea alocaţiilor de stat pentru copii, ca o măsură
reparatorie faţă de sărăcia generată de P.D.L. care a condus la adâncirea
suferinţei umane.
Una din principalele măsuri vizate de Guvernul
Ponta a fost menţinerea măsurii creşterii salariului minim pe economie cu 75
lei/semestru, ajungându-se la un target pentru 2016 de 1.200 lei salariul
minim. Ca urmare a acestui calendar de creştere a salariului minim pe economie,
peste 19 clase de salarizare au ajuns să se suprapună. Guvernul Ponta este
decis să respecte munca bugetarilor şi să ofere acestora o motivaţie
suplimentară, fie că vorbim de sitemul public sanitar, de asistenţa socială, de
învăţământ sau de administraţia publică locală şi centrală.
Dragi colegi, grupul de lucru format din
reprezentanţi ai Ministerelor Muncii, Finanţelor şi Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, în urma analizei ultimelor date economice, a ajuns la
concluzia că diminuarea evaziunii fiscale şi creşterea colectărilor la bugetul
statului pot susţine creşterea salariilor în domeniul bugetar, având ca scop
stimularea consumului şi pe cale de consecinţă, creşterea economică. Conform
noului proiect al legii salarizării unice, numărul de clase de salarizare din
sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, criteriul fundamental
de construire a căştigului salarial fiind reprezentat de studiile realizate. În
acest moment, conform datelor publicate de Ministerul condus de doamna ministru
Rovana Plumb, un număr de 923.000 de bugetari au un salariu net de sub 1.250
lei, un salariu care nu corespunde nivelul studiilor făcute şi nici care să
poată permite un trai decent.
Noua lege a salarizării unice vine cu un
element de noutate care are ca scop tratarea cu respect a categoriilor profesionale
care au investit timp şi resurse în pregătirea profesională. Astfel, sunt
propuse un număr de 5 categorii salariale corespunzătoare nivelului de studiu
deţinut, anume: categoria necalificaţilor, categoria celor cu studii medii dar
fără B.A.C., categoria celor cu studii medii şi postliceale, categoria celor cu
studii superioare de scurtă şi lungă durată şi categoria celor cu specializări
masterale şi doctorale.
Numai aşa, dragi colegi, putem construi o
politică corectă faţă de bugetari, oferindu-le acestora respectul datorat
muncii depuse de ei, fără să fie umiliţi şi etichetaţi negativ, pentru că
acești oameni asigură în acest moment capacitatea funcţională a statului roman,
fără sa fie recompensaţi cu câştiguri salariale corespunzătoare omologilor lor
din Uniunea Europeană.
Vă mulţumesc pentru atenţie!
Deputat P.S.D.
Sorin Avram Iacoban
Colegiul 10, Iaşi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu