joi, 14 noiembrie 2013

Extras din Ordinea de zi a Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor



Plx nr.361/2013 - Studiu asupra Propunerii legislative privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay.

Plx nr.483/2013 - Studiu asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

marți, 12 noiembrie 2013

Declaraţie politică, Bucureşti: Traian Băsescu, oligarhul fără scrupule!


Distinse domnule Preşedinte,
Onorat prezidiu,
Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi ! 

Cu îngăduinţa dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată:



Traian Băsescu, oligarhul fără scrupule!


Rămas fără perspective politice ca urmare a rezultatelor dezastruoase ale celor două mandate ale sale ca preşedinte al ţării, dar şi ca prim-ministru „de facto” în guvernele Boc-Ungureanu, Traian Băsescu pare a se reprofila pe afaceri imobiliare, desigur prin intermediul fiicei sale, Ioana Băsescu.

 Probabil, având informaţia că piaţa imobiliară din România (valoarea de piaţă a terenurilor) va exploda în viitorul nu prea îndepărtat, preşedintele nostru s-a gândit că este loc de puţină speculă în domeniul imobiliar, achiziţionând 291 de hectare de teren în Călăraşi, cu intenţia declarată de a face acolo o livadă de piersici, cireşi şi meri. Această intenţie a fost anunţată de vara trecută, numai că, de această dată miza a fost ridicată de la 50 de hectare anunţate iniţial, la 291 de hectare. 

Consultând istoricul de business al preşedintelui, este greu să ne mai lăsăm păcăliţi de dorinţa acestuia de a investi în fructe crescute ecologic, chiar dacă este de notorietate faptul că actualul guvern încurajează, cu măsuri ferme, agricultorii în producţia de produse ecologice. Însă, de vreme ce în 2004, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a deschis un dosar de cercetare penală pentru oligarhul Băsescu, acuzaţia fiind infracţiunea de spălare de bani, de asemenea  în urma unei tranzacţii imobiliare, la vremea respectivă făcută cu Cornel Căşuneanu, nu putem să nu ne gândim decât că şi în această cauză este vorba tot de o inginerie financiară băsistă. 

Actuala tranzacţie a fost intermediată de consilierul preşedintelui, domnul Adrian Rădulescu, consilier preşedinţial de la data de 1 aprilie 2013, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada guvernului Băsescu-Udrea-Boc. Foarte grav este faptul că domnul consilier prezidenţial este plătit din bani publici pentru a-l sfătui pe preşedinte în deciziile politice pe care acesta le ia, nu pentru a-i intermedia afacerile sau a cosmetiza celebrele derapaje băsiste. În ceea ce priveşte noul „tun” imobiliar, preşedintele nu a negat tranzacţia, mai mult chiar s-a autofelicitat pentru inspiraţia de a interpune în afacere persoana fiicei sale recunoscând că, din salariul de preşedinte, nu putea obţine un credit atât de mare.

Încă de la început, era puţin probabil ca domnul Adrian Rădulescu să procedeze la un autodenunţ în mass-media din propria iniţiativă; cu siguranţă aceasta nu putea ascunde decât o manevră de manipulare din partea instituţiilor băsiste prin excelenţă, cu intenţia ascunsă de a deturna vigilenţa cetăţenilor de la un fapt mult mai periculos, o gravă imixtiune în competenţa jurisdicţională a puterii judecătoreşti. 

Beneficiind de servilismul necondiţionat al fostului procurorului şef de secţie de la D.N.A., Papici Lucian, oligarhul Băsescu l-a investit pe acesta cu efectuarea unor cercetări cu privire la situaţia terenurilor aflate în competenţa jurisdicţională ale comisiei locale de fond funciar din comuna Nana, judeţul Călăraşi, lucru pe care domnul procuror Papici l-a executat cu o celeritate mai agresivă decât rezolvarea dosarelor de corupţie pe care le instrumenta. În acest caz, nu putem să nu ne întrebăm dacă, nu cumva acelaşi procuror Papici, cu aceeaşi disponibilitate şi loialitate fanatică dovedită pentru interesele personale ale „ultimului autocrat din Europa”, a instrumentat şi dosare de poliţie politică faţă de adversarii politici ai oligarhului Băsescu?  

Valoarea cu care s-a vândut terenul în cauză a fost de 4700 euro/ hectar, fapt pentru care Ioana Băsescu a contractat un credit în valoare de 4.600.000 RON, deşi pe pagina de internet a băncii care a oferit creditul se preciza clar că suma maximă acordată în cazuri de acest gen este doar de 2.800.000 RON. 

Înţelegem, prin deducţie, că acest credit a fost folosit pentru finalizarea tranzacţiei imobiliare, însă ceea ce ne întrebăm este faptul cum de a reuşit Ioana Băsescu să contracteze un credit de o asemenea valoare de la o bancă, ca şi persoană fizică, fie ea şi notar, atâta vreme cât înteprinderile mici şi mijlocii din România nu reuşesc să contracteze credite de valoare mult mai mică, în jur de 15.000 euro, deşi au rulaje financiare apreciabile.

Am căutat şi noi o explicaţie şi explicaţia a venit tot de la Ioana Băsescu care şi-a justificat o altă tranzacţie imobiliară achitată tot prin intermediul băncilor: „Deţin un apartament pe care l-am achiziţionat în luna martie 2008 şi pe care l-am achitat prin transfer bancar. Sunt notar public, am fost avocat, am câştigat bani pentru că asta mi-e meseria.” 

Noi nu cunoaştem să se fi schimbat, între timp, registrul de meserii şi codicele de activităţi desfăşurate de persoane fizice sau persoane juridice şi să se fi introdus meseria de „producător de bani” însă, intuim foarte bine „competenţele” acestei meserii, în care s-au specializat printre alţii, cu succes, Gheorghe Falcă, Sorin Blejnar, Gheorghe Seculici, Romeo Raicu, Coriolan Pop Bruchental, Viorel Cordos, Radu Berceanu sau Mircea Banias.

Revenind la declaraţia junei preşedintelui, nu putem să nu remarcăm un alt aspect la fel de important. Pe lângă faptul că, aşa cum am mai arătat, domniţa s-a calificat în meseria de a face bani, după cum bine recunoştea, ea ne mai precizează că: „Sunt notar public, am fost avocat”. 

Doamna fostă avocat, a obţinut la proba teoretică de la examenul pentru intrarea în activitatea de notar public nota 5.70, se pare îndeajuns de mare şi care relevă foarte bune cunoştinţe teoretice, de vreme ce, în primul an de activitate, cabinetul notarial a avut venituri de peste 900.000 euro. Probabil, prinzând ceva experienţă, în anul al doilea de activitate, veniturile cabinetului au crescut cu peste 400.000 RON, odată şi cu mutarea acestuia în complexul rezidenţial Băneasa din Bucureşti. Apoi, ca notar agreat de B.R.D., prin programul prima casă, doamna notar şi-a mărit veniturile cu încă aproximativ 1.000.000 RON ! 

Dragi colegi, constat în mod legitim că pentru a câştiga aceste sume enorme în timp de criză, este nevoie să fii notar doar de nota 5.70 şi atunci mă întreb retoric: Cam câţi bani câştigă notarii de nota 10, de nota 9, de nota 8, de nota 7? Probabil milioane de euro, făcând o simplă operaţiune matematică. Cu siguranţă ştim cu toţii că acest lucru nu se întamplă. Adăugăm la cele menţionate mai sus şi faptul că acelaşi birou notarial are contracte exclusive cu fostul administrator al Hidroelectrica, Remus Borza, de pe urma cărora încasează sume cu şase zerouri. 

De asemenea, cunoaştem cu toţii celebrele „tunuri” imobiliare la care a fost părtaşă această expertă în dreptul civil şi comercial, dar nu putem să nu aducem aminte de penthouse-ul pe care l-a cumpărat în Băneasa Rezidenţial doamna notar, complex care aparţine omului de afaceri Puiu Popoviciu, la preţul fără T.V.A. de 500.000 euro, sau de casa de la Corbeanca din timpul mariajului cu solistul Bodo, având o valoare declarată de 320.000 euro. 

Toate aceste sume cu multe zerouri, au câteva elemente comune: tăticul preşedinte, magnaţi portocalii (opera tăticului), regi ai asfaltului (de asemenea opera tăticului) şi nota de 5.70, de data aceasta opera exclusivă a junei preşedintelui.

Dragi colegi, tabloul prezentat este de-a dreptul impresionant. Se pare că domnul „încă” preşedinte Traian Băsescu va avea o producţie crescută de piersici, cireşe şi mere, iar secretul nu poate fi altul decât „îngrăşământul” folosit care, nu negăm, este de calitate superioară. Nu sunteţi curioşi să aflaţi despre ce „îngrăşământ” este vorba, dacă este de producţie autohtonă sau de import? 

Dragi colegi, „îngrăşarea” conturilor oligarhului Băsescu printr-un servilism total şi umilitor este rezultatul guvernării de natură penală a portocaliilor din actuala opoziţie, timp în care, populaţia caută cu disperare prin buzunare câţiva bănuţi pentru pâinea zilnică, dar şi aceştia cu 25 % mai puţini, până când guvernul U.S.L. a stopat acest lucru. Mai sunt doar câteva luni până când primul agricultor al ţarii mai locuieste la Palatul Cotroceni. 

Deşi în ultimii ani de guvernare despotică P.D.L-istă cuvântul de ordine propagat de toate instituţiile băsiste subordonate era „Totul pentru oligarh!”,  această ţară binecuvântată de Dumnezeu merită să aibă parte de un regim politic mai bun, cinstit cu cetăţenii săi, astfel încât regimul de tristă amintire portocaliu să nu mai figureze decât în paginile de erată ale istoriei acestui popor, mult prea nedreptăţit de „ultimul autocrat din Europa”.


Vă mulţumesc!

Deputat Sorin Avram IACOBAN

Colegiul 10 Iaşi

Declaraţie politică, Bucureşti: Două secole de excelenţă la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Comemorând astăzi, 12 noiembrie, 144 de ani de la moartea omului de cultura Gheorghe Asachi, am susţinut următoarea declaraţie politică în Camera Deputaţilor:

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Onorat Prezidiu,
Dragi colegi,

            Cu îngăduinţa dumneavoastră am să vă prezint declaraţia politică intitulată :


Două secole de excelenţă la
Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi


Dintre cele 56 de instituţii de învatamânt superior din România, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi are cea mai veche tradiţie în domeniul pregătirii inginereşti.

Universitatea Tehnică ieşeană este moştenitoarea tradiţională a învăţământului tehnic superior românesc ale cărui origini se leagă de prima Şcoală de Inginerie de pe teriotoriul ţării noastre, având titulatura “Şcoala de Ingineri Hotarnici şi Civili”, creată în Moldova la începutul secolului al-XIX-lea de către marele cărturar Gheorghe Asachi.

În noiembrie 1813, învăţatul Gheorghe Asachi a pus, pentru prima dată în ţară, bazele învăţământului tehnic superior - prin înfiinţarea unei clase de ingineri. Acest moment a intrat în istoria românilor ca început al învăţământului academic în limba română. 

În anul 1948 ia fiinţa Institutul Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaşi care funcţionează sub această denumire pană în 1993 când, în urma reformei Învatamantului românesc superior, devine Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, având în componenţă un număr de 11 facultăţi.

În fiecare an, între 13-15 octombrie, Universitatea Tehnică organizează o serie de manifestări ca urmare a aniversării “Zilelor Universităţii”. Pentru Iaşi, un oraş prin excelenţă studenţesc şi cultural, este foarte importantă activitatea învăţământului tehnic deoarece în urbea noastră s-au pus bazele învăţământului românesc de performanţă.

Anul acesta este cu atât mai special cu cât univesitatea ieşeană este în faţa a două jubileuri: 200 de ani de la înfiinţarea Şcolii de Ingineri Hotarnici şi Civili şi 75 de ani de la începerea cursurilor Şcolii Politehnice ieşene. De-a lungul istoriei, Universitatea Tehnică din Iaşi a fost în primele rânduri ale excelenţei, remarcâdu-se prin câştigarea unor competiţii cu un important impact internaţional, dintre care amintim: 

-EUROPEAN BEST ENGINEERING COMPETITIONS, la Varşovia
-Concursul ICAMES (2013), la Istambul, unde echipa Universităţii a câştigat medalia de aur.

Cu un număr de peste 18.000 mii de studenţi, dintre care aproximativ 9.000 rezidenţi ai propriului Campus, Universitatea Tehnică ocupă locul doi în ţară în ceea ce priveşte numărul tinerilor pregătiţi, după Universitatea Politehnică Bucureşti. Conducerea Universităţii a manifestat permanent preocupare faţă de condiţiile oferite cursanţilor şi faţă de infrastructura specifică din Campusul propriu, reuşind, prin atragere de fonduri europene, să modernizeze căminele studenţeşti la cel mai înalt standard. 

În aceeaşi ordine de idei, studenţii Universităţii Tehnice au la dispoziţie o bază sportivă ultra modernă, corespunzătoare pentru activităţi sportive polivalente, precum şi o cantină reabilitată cu fonduri europene unde îşi desfaşoară activitatea un personal calificat la cel mai înalt nivel.

Deşi criza din ţară a adus atingere şi învăţământului superior, inimoşii profesori au continuat să pregătească studenţi foarte bine calificaţi, urmând tradiţia zecilor de ani de funcţionare în care, Universitatea a pregătit specialişti care s-au remarcat prin proiectele lor ştiinţifice la nivel internaţional. 

În această ordine de idei, amintim de Procopiu Ştefan descoperitorul magnetonului teoretic “Bohr-Procopiu”, întemeietorul Şcolii de Magnetism din Iaşi, fiind declarat “Doctor honorius causa” a Institutului Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaşi, sau pe Vitalie Belousov, fost student al Facultăţii de Mecanică, personalitatea cu cele mai multe medalii de aur din lume, 71 la număr, 7 medalii europene de stat şi 9 titluri internaţionale, care a fost şi rectorul Universităţii ieşene.

Mediul universitar tehnic ieşean a contribuit cu întâietate la numeroase proiecte ştiinţifice dintre care menţionăm mega-proiectul “ENERED”-dezvoltarea platformei de cercetare pentru energie eficientă şi durabilă în valoare de peste 10 milioane de euro.

Dragi colegi, câştigarea unui loc cât mai fruntaş între ţările Uniunii Europene nu se poate obţine decât prin pregătirea corespunzătoare a tinerilor care absolvă formele de învăţământ superior. Astfel, una din priorităţile actualei guvernări este, pe lângă reparaţia morală adusă acestui domeniu şi asigurarea unei finanţări corespunzatoare pentru a obţine performanţă.

 Avem datoria morală să fim alături de profesorii noştri pentru că, ceea ce am ajuns noi, cei prezenţi în această sală, astăzi, se datorează, în mare măsură şi dascălilor care ne-au iniţiat şi care ne-au pregătit atât în meseria pentru care am optat, cât şi în viaţa de zi cu zi.

                                      

    Vă mulţumesc!

Deputat Sorin Avram IACOBAN

Colegiul 10 Iaşi

luni, 11 noiembrie 2013

Bucuresti: lucrarile Consiliului National al PSD

Alaturi de echipa Partidului Social Democrat Iasi am participat, la Bucuresti, si la lucrarile desfasurate pe ateliere in cadrul Consiliului National al PSD.



sâmbătă, 9 noiembrie 2013

Bucureşti: Consiliul Naţional al PSD

4.500 de delegaţi ai Consiliului naţional al PSD s-au reunit astăzi la Sala Palatului, discutând împreună despre obiectivele politice pentru anul 2014. 

Ni s-au alăturat premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea, dar şi fostul preşedinte al Consiliului, Adrian Năstase sau Mircea Geoană. 


Premierul Victor Ponta a declarat de la tribuna Sălii Palatului că "cei care ne iubesc și cei care ne detestă așteaptă să vadă ce o să facă PSD pentru anul ce urmează".

"Sunt multe partide în România care nu pot să strângă 2000 de oameni la un Congres, noi am strâns ieri la Ateliere. Oamenii aşteaptă să vadă ce decide PSD. Suntem reprezentanţii stângii din România. Mă uit la drepata şi văd multe mesaje care de care mai populiste. Reprezentanţii celor de centru, celor care ţin mai puţin de doctrine suntem tot noi. Noi suntem România, aşa cum spunea Adrian Năstase", a spus Victor Ponta.

"În 2014 mărim salariul minim şi indexăm pensiile. Anul viitor o să dublăm veniturile medicilor rezidenţi şi ale profesorilor debutanţi. Vom continua să plătim hotărârile judecătoreşti câştigate de profesori. 

Vreau să sprijinim munca - pe cei care muncesc, pe cei care au muncit”, a mai afirmat preşedintele PSD Victor Ponta.

Consiliul Național al PSD a adoptat o Rezoluție privind susținerea președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, la președinția Comisiei Europene. Potrivit documentului, prin experiența sa politică și implicarea constantă în apărarea dreptului cetățenilor europeni la o viață decentă într-o societate democratică, Martin Schulz este cel mai semnificativ exponent al luptei social-democraților pentru o Europă solidară și progresistă.