Primele cercuri de şah care au răspuns apelulului de formare a Federaţiei
au fost: “Camera de comerţ”, “Matei Basarab”, “Caissa”, “Vulcan”, “Unirea”,
toate din Bucureşti şi cercurile din Galaţi, Iaşi, Timişoara, Constanţa,
Botoşani, Câmpulung şi Chişinău.
În total s-au primit 12 adeziuni, număr
considerat suficient pentru ca, la 4 ianuarie 1925, să aibă loc şedinţa
oficială de constituire a Federaţiei Române de Şah. Consiliul provizoriu de conducere l-a avut ca
preşedinte pe farmacistul Adam Henţiescu, iar vicepreşedinţi au fost aleşi toţi
conducătorii cercurilor afiliate, dintre care enumerăm: Mihail Sadoveanu –
Iaşi, P. Xantopol – Constanţa, George Mayer – Timişoara, Alexandru Rugină –
Botoşani, Toma Aburel – Galaţi, Victor Muntean – Sibiu, Ion Gudju – Bucureşti,
I. Margulis – Chişinău. În “Gazeta Sporturilor” din ianuarie 1925 putem citi
următoarele rânduri, care sintetizează idealul celor ce au luptat pentru
crearea federaţiei:
Astăzi există o
“federaţie română” cu un comitet central, format din cei mai autorizaţi şahişti
şi cari vor fi îndreptăţiţi a vorbi şi hotărî în numele mişcării şahiste din
România. Cercurile sau şahiştii cari n-au răspuns pînă acum, fie că au
întîrziat, fie că n-au avut cunoştinţă de apelul ce am făcut, vor putea cere
înscrierea, la baza federaţiunii fiind înscris principiul: “Egalitate
complectă pentru toţi membrii.”
După ce
actul de constituire al Federaţiei Române de Şah a fost oficializat la data de 14 martie 1926 prin adeziunea a 26 de
cercuri de şah din ţară, a fost ales un Comitet Director prezidat de Mihail
Sadoveanu care a devenit preşedintele Federaţiei.
Cererea de aderare a Cercului de Şah din Iaşi, semnată de Mihail Sadoveanu:
LA MULŢI ANI, FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE ŞAH! VIAŢĂ LUNGĂ, PLINĂ DE PROIECTE DE SUCCES SĂ AVEM!
Sorin
Avram IACOBAN
Preşedinte
Federaţia Română de Şah
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu